1 ianuarie

Un superb editorial al unui fan dinamovist care arata exact care este starea suporterilor "cainilor" dupa ratarea unui campionat pe care l-am avut in mana.

"E ca si cum, am fi ajuns prea tarziu la petrecerea de revelion. Am sosit in piata dupa ce totul a luat sfarsit si, inainte de a ne dumeri asupra realitatii, razele diminetii ne-au ascuns stelele, lasandu-ne descumpaniti pe bulevardul pustiu si plin de gunoaie...


Stai aşezat pe bordură, cu mâinile încrucişate pe genunchi şi priveşti în gol, în timp ce vântul adună dopurile de şampanie şi paharele de plastic. O etichetă zburătăcită îţi îmbrăţişează pantoful. Te uiţi la ea şi vezi artificiile colorate, desenate frumos şi nu poţi decât să-ţi imaginezi cum ar fi fost... dacă ai fi fost şi tu acolo... şi oftezi. Îţi aminteşti revelionul de anul trecut, petrecerile reuşite din anii trecuţi şi cumva, cauţi o soluţie, încerci să găseşti o scăpare, să faci ceva... să nu fi ratat aşa un eveniment.


Dar nu mai ai nici o şansă. Totul e deja istorie. A fost scrisă, ceasul deja numără orele trecute de atunci. A început o nouă zi, un nou an, iar tu.. ai ratat startul. Nici măcar răsăritul de soare nu te mai încântă. Mergi ezitând printre resturi şi cauţi un punct de sprijin, o consolare... şi nimic. Te uiţi în zare, în lungul bulevardului, şi nimic nu-ţi incită privirea. Totul e şters, descumpănitor de pustiu. Te simţi ignorat, simţi că tristeţea ta e doar un alt gunoi în calea vântului.


Debusolat, te retragi acasă, dar parcă totul e străin şi aici. Nu ai somn şi nimic nu-ti poate anima trăirea. Te aşezi în pat, cu mâinile sub cap. Simţi perna strâmbă cum se sufocă sub greutatea ta, patul scrâşnind respingător... Dimineaţa îşi trimite umbrele pe tavan în forme groteşti. Privindu-le, îţi imaginezi fantasmele copilăriei şi încet, te laşi copleşit de gânduri negre...


Parcă eşti într-o pădure, fugărit de fiare. Te ascunzi după tulpini, în timp ce inima începe să-ţi bată energic. O maşină pare să treacă pe stradă... o auzi? Sau e un grohăit din pădure? Pe nesimţite, ai adormit. Somnul zbuciumat te afundă în pernă, sub pătură. Te zvârcoleşti, cearşaful se încurcă sub tine, începe să-ţi incomodeze mişcările, iar tu deja trăieşti coşmarul. Nu te mai poţi mişca, transpiri, simţi că te sufoci.


In pădure, stratul de frunze moarte pare umezit. Fugi fără să ştii încotro şi din neatenţie, aluneci, iar în cădere, pământul cască prăpastie sub tine şi pare că te înghite... Te zbaţi, tresari şi deodată sari din pernă, realizând că a fost un vis... Revii la marginea patului şi aşezat în fund, stai cu capul în palme. Brusc, în minte îţi încolţeşte o speranţă nesigură... ce zi e azi? …si începi să speri! Îţi arunci ochii spre calendar, spre ceas... dar nu. Azi e prima zi de după revelion, iar tu ai ratat petrecerea."

sursa: www.dinamomania.net